Economistul german Daniel Stelter a scris recent în publicaţia Manager Magazin (manager-magazin.de) că “sancţiunile împotriva Rusiei sunt un spectacol al iluzioniştilor”.

În opinia lui Stelter, sancţiunile economice nu pot fi eficiente dacă nu sunt îndeplinite o serie de condiţii. Astfel, ţara sancţionată trebuie să fie relativ mică, nu are o importanţă semnificativă pe pieţe, iar comunitatea internaţională trebuie să fie cât mai unită. În plus, efectele negative asupra statelor care aplică sancţiunile nu trebuie să fie foarte mari şi ţara sancţionată nu trebuie să dispună de timp pentru a se pregăti.

“Niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită în cazul Rusiei”, subliniază Daniel Stelter în articolul său.

Într-adevăr, Rusia se pregăteşte cel puţin din 2014 pentru a face faţă sancţiunilor, iar la nivelul multor sectoare economice s-a redus semnificativ gradul de dependenţă de importuri. Mai mult, companiile nefinanciare şi-au redus datoriile către creditorii externi cu 25%, în timp ce băncile şi-au redus datoriile cu 65%. “În aceste condiţii este uşor să finanţezi intern viitoarele credite”, subliniază Stelter.

Un alt factor deosebit de important îl reprezintă divergenţa dintre punctele de vedere ale ţărilor occidentale şi cele ale ţărilor emergente.

Autorităţile din ţări precum India, China, Pakistan, Turcia, Mexic sau Argentina au anunţat că nu vor aplica sancţiuni economice.

Economistul german mai subliniază că Rusia ocupă poziţii dominante pe piaţa globală a energiei, în condiţiile în care este cel mai mare exportator de gaze naturale, al doilea exportator de petrol şi al treilea exportator de cărbune.

Din punct de vedere al efectelor negative asupra statelor care aplică sancţiunile, Daniel Stelter consideră că “dependenţa Germaniei de gazele din Rusia nu mai are nevoie de explicaţii”, dar mai aminteşte şi de efectele posibile ale interzicerii exporturilor de semiconductori către Rusia. În acest caz, Rusia poate “nu doar să importe de la furnizorii chinezi, ci poate să oprească exportul unor materiale esenţiale pentru producţia de semiconductori”.

Şi în opinia lui Steve Hanke, profesor de economie la Johns Hopkins University şi arhitect al Consiliului Monetar din Bulgaria, “sancţiunile nu funcţionează, iar sancţiunile impuse Rusiei nu vor fi diferite”. Mai mult, profesorul american a subliniat că sancţiunile vin cu “o cantitate enormă de consecinţe neaşteptate şi nedorite”, şi a utilizat exemplul “efectului Afganistan”.

După invazia sovietică din urmă cu patru decenii, administraţia americană a interzis exporturile de cereale către URSS.

“Preşedintele Jimmy Carter, la sfatul greşit al consilierului de apărare naţională, Zbigniew Brzezinski, a transformat grâul în armă”, scrie profesorul Hanke, iar aceasta a obligat autorităţile sovietice să caute soluţii în altă parte, respectiv în Argentina. În aceste condiţii, junta militară aflată la conducerea ţării a beneficiat de un boom economic, care poate a contribuit la stimularea “spiritului de aventură” şi a condus la războiul din Insulele Falkland.

Acum Rusia se află în cu totul altă poziţie şi nu doar din punct de vedere al producţiei de cereale. Cele mai recente date ale instituţiilor internaţionale arată că Rusia este cel mai mare exportator de grâu la nivel mondial, cu o cotă de circa 18% din total, iar alături de Ucraina cota ajunge la circa 25%.

Bloomberg a scris recent că “Rusia poate transforma alimentele într-o armă în crizele viitoare”, în condiţiile în care “s-a transformat din importator major al produselor alimentare într-un exportator pe scară largă”.

Astfel, exporturile de grâu le-au depăşit pe cele ale Statelor Unite, Uniunii Europene şi Canadei în 2017, în timp ce importurile de carne s-au redus până aproape de zero.

Răspunsul Rusiei faţă de aceste sancţiuni economice şi financiare, dintre care unele au fost asumate de mari companii globale chiar în domeniul energiei, se lasă, deocamdată, aşteptat.

Profesorul Michael Hudson, autorul cărţii “Super-Imperialism: The Economic Strategy of American Empire”, consideră că introducerea sancţiunilor economice şi financiare împotriva Rusiei poate reprezenta primul pas către de-dolarizarea economiei globale, în special la nivelul ţărilor din “Sudul Global”.

Acesta este şi motivul pentru care analişti citaţi de Bloomberg susţin că “transformarea finanţelor în armă nu poate fi utilizată decât o singură dată”.

În ceea ce priveşte o posibilă decizie a Moscovei de a bloca exportul materiilor prime, aceasta ar conduce la “ruperea unor lanţuri de aprovizionare pentru materiale strategice precum aluminiul, nichelul, cadmiul sau paladiul”, după cum mai scrie profesorul Hudson.

Acesta a mai abordat şi problema lipsei unităţii comunităţii internaţionale în aplicarea sancţiunilor, pe care o consideră “cea mai importantă consecinţă neaşteptată a politicii externe a Statelor Unite”, deoarece a condus la “apropierea dintre Rusia şi China, alături de Iran, ţările din Asia Centrală şi alte ţări implicate în Iniţiativa Belt and Road”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova a declarat că “vom oferi un răspuns dur sancţiunilor aplicate de UE”.

Apoi a venit un avertisment mult mai grav. “Ţările occidentale trebuie să se trezească şi să vadă că zilele dominaţiei lor totale asupra economiei globale au trecut”, se mai arată în comunicatul de presă.

Se pare că aceasta este adevărata miză a războiului din Ucraina, iar sancţiunile economice şi financiare nu vor opri ofensiva Rusiei.