[ad_1]

Rusia consideră că există o “şansă” de soluţionare pe cale diplomatică a crizei ucrainene, în contextul în care Occidentul se teme că tensiunike în centrul cărora se află Ucraina ar putea degenera într-un război, relatează AFP, conform news.ro.

“Există vreo şansă să ajungem la un acord cu partenerii noştri în subiecte-cheie sau este vorba despre o tentativă de a ne antrena în negocieri fără sfârşit?”, l-a întrebat ieri preşedintele rus Vladimir Putin pe şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov.

“Ca şef al Ministerului de Externe, trebuie să spun că există mereu o şansă”, a răspuns ministrul, într-un interviu cu Vladimir Putin, transmis la televiziune. Lavrov a adăugat: “Ocaziile de a dialoga nu s-au epuizat, dar nu trebuie să dureze la nesfârşit”. Ministrul de Externe al Rusiei a menţionat că Moscova “este regătită să asculte contrapropuneri serioase” şi eventual “să continue şi să extindă” aceste oportunităţi.

Declaraţiile lui Lavrov au fost făcute cu o zi înaintea unei vizite la Moscova a cancelarului german Olaf Scholz, cu scopul de a dezamorsa criza ucraineană.

Occidentul acuză Rusia de faptul că a comasat peste 100.000 de militari la frontiera Ucrainei, în vederea unei invazii pe care Statele Unite o prezintă drept “iminentă”.

Moscova dezminte, însă, orice intenţie de război. Totuşi, oficialii ruşi condiţionează orice dezescaladare a tensiunilor de o listă de revendicări, între altele asigurări că Ucraina nu va adera niciodată la NATO – o revendicare respinsă atât de Kiev, cât şi de Occident, fiind considerată “inacceptabilă”.

Ministrul ucrainean al Apărării anunţă o discuţie “pozitivă” cu omologul său belarus

Ministrul ucrainean al Apărării a salutat, ieri, o discuţie “pozitivă” cu omologul său belarus, pe fondul temerilor cu privire la o invazie rusă a Ucrainei – prin Belarus, un aliat al Moscovei.

“Eu o consider un semnal pozitiv şi un prim pas către o cooperare fructuoasă”, a psus ministrul ucrainean Oleksii Rejnikov faţă de această convorbire, în contextul în care Belarusul participă, în prezent, la exerciţii militare comune cu Rusa în apropierea frontierei Ucrainei.

Forţe militare suplimentare din Germania sosesc în Lituania

Primii militari germani suplimentari au început să sosească ieri în Lituania – stat membru NATO – în contextul tensionat regional, relatează AFP, conform news.ro.

Un avion de transport militar la bordul căruia se aflau câteva zeci de militari germani – dintre cei 350 promişi recent -, au sosit la Kaunas, al doilea cel mai important oraş lituanian, a constatat un fotograf AFP.

Germania a staţionat 550 de militari în Lituania, unde se află la comanda unui batalion multinaţional NATO. Aceste forţe suplmintare sunt susţinute de 100 de vehicule militare, a declarat presei comandantul grupului tactic, Daniel Andrae, adăugând: “Suntem nerăbdători să-i integrăm în grupul tactic. În ceea ce mă priveşte, în calitate de comandat, este întotdeauna bine să obţinem capacităţi şi forţe suplimentare (…), pentru a fi pregătiţi pentru orice s-ar putea întâmpla”.

Lituania, un stat membru al Uniunii Europene (UE) cu 2,8 milioane de locuitori, are frontiere comune cu Rusia şi Belarus.

“Hotărârea Germaniei de a trimite trupe suplimentare în Lituania este o decizie importantă şi oportună, care demonstrează solidaritatea, unitatea şi angajamentul NATO în domeniul apărării colective”, a declarat ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas.

Şeful diplomaţiei italiene, în vizită la Kiev şi Moscova

Ministrul italian de Externe, Luigi Di Maio, are programată astăzi o vizită la Kiev, iar mâine la Moscova, potrivit AFP.

“Suntem hotărâţi să îi transmitem Moscovei mesaje clare, unitare şi ferme, în strânsă colaborare cu partenerii şi aliaţii noştri europeni, NATO şi OSCE, care descurajează orice agresiune sau escaladare”, a declarat ieri Di Maio, adăugând: “În paralel, ne menţinem angajamentul în favoarea unei soluţii diplomatice şi durabile în cadrul acordurilor de la Minsk şi formatului Normandia”.

Rusia, îngrijorată de o “mutare” a personalului OSCE în Ucraina

Rusia este “îngrijorată” de o “mutare” a personalului Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care se afla în Ucraina, afirmă diplomaţia rusă, relatează AFP, conform news.ro.

“Aceste decizii nu pot decât să ne îngrijoreze grav”, a apreciat, într-o postate pe Telegram, un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a anunţat duminică faptul că OSCE a informat statele membre, inclusiv Rusia, că unele ţări au luat decizia de a-şi “redesfăşura cetăţenii care participă la Misiunea de Observare Specială din Ucraina din cauza deteriorării condiţiilor de securitate”.

Din cadrul OSCE fac parte 57 de ţări din Europa, Asia şi America de Nord, inclusiv Statele Unite, Rusia şi principalele ţări din Europa Occidentală, iar organizaţia are misiunea de a favoriza dialogul şi cooperarea în probleme de securitate.

Zaharova cataloghează aceste mişcări drept o “mutare a unei părţi a personalului” OSCE şi acuză Misiunea organizaţiei din Ucraina de faptul că este “deliberat antrenată în psihoza militaristă urzită de Washington şi folosită ca instrument al unei eventuale provocări”.

“Îndemnăm liderii OSCE să oprească în mod hotărât încercările de manipulare a misiunii şi să împiedice organizaţia să fie antrenată în jocuri politice fără scrupule care au loc în jurul ei”, a afirmat Zaharova.

Misiunea Statelor Unite la OSCE a anunţat, la rândul său, că apelul Washingtonului de joi adresat tuturor cetăţenilor americani de a părăsi Ucraina îi “include pe cei care lucrează la Misiunea Specială OSCE în Ucraina”.

Membrii acestei misiuni sunt repartizaţi în întreaga ţară, inclusiv în Donbas (est), o regiune aflată sub controlul unor separatişti proruşi, în care sunt “extrem de expuşi”, a subliniat misiunea americană la OSCE.

G7, pregătit să impună sancţiuni cu “consecinţe masive” Rusiei

Miniştrii de Finanţe din cadrul G7 au dat asigurări ieri că sunt pregătiţi să impună, “într-un termen foarte scurt”, sancţiuni economice şi financiare cu “consecinţe masive şi imediate economiei ruse”, în cazul unei agresiuni militare ruse în Ucraina, relatează AFP.

“Prioritatea noastră imediată este de a susţine eforturile vizând dezamorsarea situaţiei”, afirmă într-un comunicat miniştrii de Finanţe ai Regatului Unit, Statelor Unite, Franţei, Canadei, Germaniei, Italiei şi Japoniei.

Însă, “orice nouă agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei va face obiectul unui răspuns rapid şi eficient”, dă asugurări Grupul Celor Şapte mari puteri (G7), prezidat anul acesta de Germania.

Joe Biden, invitat la Kiev

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au convenit duminică seara, într-o convorbire telefonică, să continue “diplomaţia” şi “descurajarea” Moscovei. Cu acest prilej, Volodimir Zelenski l-a invitat pe Joe Biden în Ucraina.

“Sunt convins că vizita dumneavoastră la Kiev, în zilele următoare (…), ar fi un semnal puternic şi ar contribui la stabilizarea situaţiei”, a spus Zelenski, potrivit news.ro.

Preşedintele Joe Biden i-a transmis omologului său ucrainean că SUA vor răspunde “rapid şi hotărât”, dacă Rusia va face paşi suplimentari spre invazie.

Ucraina a cerut şi o reuniune cu Rusia şi ţările OSCE, acuzând Moscova că nu împărtăşeşte informaţii despre mişcările sale masive de trupe la graniţa sa.

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a afirmat că Rusia a ignorat o cerere a Kievului în ce priveşte Documentul de la Viena, un text al OSCE care promovează măsuri de transparenţă între forţele armate din 57 de ţări membre ale organizaţiei.

“Trecem la etapa următoare. Ucraina convoacă o reuniune cu Rusia şi toate Statele membre ale OSCE în 48 de ore pentru a discuta despre întărirea şi deplasarea trupelor ruseşti de-a lungul graniţei noastre şi în Crimeea ocupată”, a indicat Kuleba, adăugând: “Rusia trebuie să-şi onoreze angajamentele în materie de transparenţă militară cu scopul de a reduce tensiunile şi de a întări securitatea în rândul tuturor statelor participante”.

[ad_2]

Source link

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.