[ad_1]

Ben Madadi

Acesta este un articol despre complicităţile ASF cu Bogdan Drăgoi în care voi arăta cum Bogdan Drăgoi a încălcat şi încalcă în continuare legea 74/2015 şi regulamentul Uniunii Europene 231/2013.

Piata de capital şi socieatea românească au un potential imens de dezvoltare. Însă atât timp cât sunt dominate de corupţie, nu există nicio şansă! Aşa cum se vede şi în graficul privind nivelul corupţiei, în ultimii cinci ani România a cunoscut o deteriorare serioasă, iar această percepţie nu este deloc nefondată. Adesea corupţia este chiar la vedere şi voi oferi, în cele ce urmează, unul dintre cele mai simple şi clare exemple. Nivelul corupţiei, aşa cum îl măsoară Transparency International, ţine de percepţie, dar manifestarea sa reală înseamnă întotdeauna subdezvoltare şi sărăcie.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este printre cele mai corupte (dacă nu cea mai coruptă) instituţii ale statului român. Acest lucru s-a văzut anul trecut cu ocazia falimentului City Insurance (pentru care nimeni nu a demisionat). Dar, în piaţa de capital, corupţia ASF este mult mai evidentă. Acesta este şi motivul pentru care prea puţini investitori au încredere să-şi rişte banii la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi de aceea piaţa este mai degrabă o glumă şi nici pe departe un mijloc important de finanţare a întreprenorilor.

Vă propun acum să analizăm ultimul caz de corupţie al ASF în ceea ce priveşte piaţa de capital, corupţie care aduce prejudicii serioase atât pieţei în sine, dar şi foarte multor cetăţeni. Este vorba de milioane de acţionari şi alte milioane de deponenţi la pilonul II de pensii.

În octombrie 2021, Asociaţia Investitorilor la SIF-uri (AISIF) a sesizat ASF asupra faptului că Bogdan Drăgoi a creat la SIF Banat Crişana (SIF1) şi SIF Muntenia (SIF4) o caracatiţă de conflicte de interese cu nişte SAI-uri (administratori de fonduri), cu scopul de a se menţine în funcţii de conducere la SIF-uri şi pentru a se putea remunera cu sume fabuloase în fiecare an. Legea 74/2015 şi regulamentul Uniunii Europene 231/2013 obligă Administratorii de Fonduri de Investiţii Alternative (AFIA) să evite conflictele de interese şi să-i trateze pe toţi investitorii în mod egal. AISIF a arătat foarte clar în reclamaţia către Autoritatea de Supraveghere Financiară existenţa mai multor conflicte de interese create de Bogdan Drăgoi şi de către subalternii lui de la SIF1 şi SIF4. În acest caz, ASF nu trebuia să facă altceva decât să constate o evidenţă (încălcarea legii) şi să ia măsurile necesare pentru protejarea investitorilor, aşa cum este datoria ei, conform legii funcţionării ASF. Odată cu reclamaţia, tot în octombrie 2021, Asociaţia Investitorilor la SIF-uri a sesizat şi Direcţia Naţională Anticorupţie în privinţa posibilelor complicităţi între unele persoane de la ASF şi conducerea SIF1 şi SIF4.

Au trecut mai bine de trei luni de atunci! ASF avea obligaţia legală să răspundă în maxim 30 de zile. ASF nu a făcut încă nimic concret în cazul reclamaţiei investitorilor despre conflictele de interese create de Bogdan Drăgoi şi subalternii lui. Dar ASF le tot transmite ziariştilor care pun întrebări că speţa conflictelor de interese este în analiză. Existenţa conflictelor de interese la SIF1, SIF4 şi mai nou SIF5, este evidentă şi pe larg dezbătută în spaţiul public. Nu se justifică deloc de ce ASF a rămas de mai multe luni într-o stare de analiză şi studiu. Mă întreb, pe bună dreptate, care să fie adevăratul motivul că factorii de decizie ai ASF nu constată o evidenţă, şi anume încălcarea legii 74/2015 şi a regulamentului Uniunii Europene 231/2013 prin crearea intenţionată a unei caracatiţe de conflicte de interese?

O explicaţie pentru tăcerea ASF poate fi desprinsă din următoarele trei grafice, ale SIF Banat Crişana (SIF1), SIF Muntenia (SIF4) şi SIF Oltenia (SIF5). În ultimele luni acţiunile celor trei SIF-uri controlate, direct sau indirect, de Bogdan Drăgoi, se comportă foarte atipic în raport cu restul bursei, cu suspiciuni vădite de manipulare a pieţei. Acţiunea SIF4 (societate unde eu şi alţi acţionari am devenit o problemă pentru sifonari) este dublă faţă de anul trecut, în timp ce SIF1 şi SIF5 s-au prăbuşit. Sunt convins că eu am fost motivul creşterii acţiunii SIF4, odată cu oferta publică din septembrie 2021 la 1,60 lei/acţiune. Dacă ar fi existat o piaţă liberă şi transparentă, imediat după încheierea ofertei mele, acţiunea SIF4 ar fi scăzut mult sub 1,60 lei. Nici vorbă! De câteva luni acţiunea SIF4 stă practic pe loc, aproximativ la 1,60.

Cotaţia acţiunii SIF4 are discount faţă de activul net mai mic de 40%, în timp ce acţiunile SIF1 şi SIF5 se tranzacţionează cu discount de peste 60% (record mondial pentru Fonduri de Investiţii Alternative). Portofoliile celor trei SIF-uri sunt foarte asemănătoare. Dacă ar fi urmărit să plaseze banii celor două societăţi în interesul propriilor acţionari, conducerile SIF1 şi SIF5 ar fi putut lansa nişte răscumpărări transparente pentru propriile acţiuni, în contextul în care acţiunile SIF1 şi SIF5 sunt mult mai ieftine decât SIF4. Dar nu s-a procedat aşa, deoarece în lumea sifonarilor nu logica investiţională decide unde se plasează banii investitorilor/acţionarilor, ci logica sifonării. Sifonarul şef, Bogdan Drăgoi, şi sifonarul mai mic, fostul angajat al domnului Drăgoi la SAI Muntenia, actualmente preşedintele SIF5, Sorin Cioacă, fiind speriaţi că e posibil să piardă procesul intentat de acţionari şi, prin urmare, să piardă dreptul de a se vota cu acţiuni SIF4 cumpărate, cu banii investitorilor pe nişte fonduri interpuse, au început să cumpere acţiunile SIF4, de la fondurile interpuse, la SIF1 şi SIF5. Din acest motiv acţiunea SIF4 stă pe loc de câteva luni, un lucru complet anormal într-o piaţă liberă şi transparentă.

Astfel, acţiunea SIF4 se menţine sus pentru că SIF1 şi SIF5 în loc să-şi răscumpere propriile acţiuni preferă acţiunea SIF4, aproape de două ori mai scumpă. Ceva complet ilogic şi aberant din punct de vedere investiţional. Practic, de peste cinci luni banii acţionarilor SIF1 şi SIF5 sunt folosiţi de domnii Drăgoi şi Cioacă pentru a-şi asigura/menţine poziţia de sifonare/căpuşare la SIF4, unde poziţia le este ameninţată în instanţe judecătoreşti de mine şi de alţi acţionari. Toată această schemă se face cu banii investitorilor de la SIF1 şi SIF5 şi nu este de mirare că acţiunile SIF1 şi SIF5 se prăbuşesc. Investitorii se gândesc că nu vor mai rămâne bani pentru posibile dividende. Oricum, din 2015, de când conduce SIF1, Bogdan Drăgoi şi-a răsplătit cu dividende cei peste 5,7 milioane de acţionari (vii şi morţi) o singură dată.

Şi acum ajungem la adevărata sursă a problemei pieţei de capital româneşti, mai precis corupţia ASF. Mă întreb dacă nu cumva conducerea ASF nu face altceva decât să “analizeze” de mai multe luni nişte evidenţe pentru a-i oferi timp lui Bogdan Drăgoi.

Nu este o simplă presupunere, ci este faptă deja consumată, cel puţin parţial: acţiunile SIF4 sunt mutate de la fondurile cu conflicte de interese la SIF1 şi SIF5. Din octombrie 2021, de când ASF tot analizează, Bogdan Drăgoi şi partenerii săi au mutat peste 11% din capitalul SIF4, aproximativ la preţul din oferta mea de 1,60 lei, de la fondurile interpuse la SIF1 şi SIF5. Astfel, în eventualitatea în care vor pierde procesul cu acţionarii SIF4, vor să se asigure că nu vor piarde şi controlul.

Seamănă izbitor cu lunile în care ASF a stat pasivă în timp ce existau dovezi concrete despre neregulile grave de la City Insurance. I s-a permis atunci asigurătorului să mai încaseze câteva luni poliţe de la cetăţeni, producând prejudicii de sute de milioane de lei, iar statul încă plăteşte costul fraudei din Fondul de Garantare a Asiguraţilor (bani plătiţi tot de cetăţeni).

Mutările de acţiuni SIF4 de la fonduri interpuse (precum celebrul fond Active Dinamic, al Swiss Capital, care avea comision de “administrare” de peste 12% pe an la SIF-urile căpuşate probabil vor mai continua. Oare nu este evidentă complicitatea ASF cu Bogdan Drăgoi şi sifonarii mai mici din jurul lui, astfel încât să poată rămâne în continuare la butoane şi să căpuşeze liniştiţi SIF-urile? Complicitatea unor persoane cheie de la ASF cu Bogdan Drăgoi este la fel de clară precum conflictele de interese graţie cărora sifonarii primesc voturi favorabile la adunările generale.

Avem deja exemplul de complicitate al directorului ASF pentru piaţa de capital, Ciprian Copariu, care la câteva luni după ce l-a ajutat pe Bogdan Drăgoi să cucerească SIF5 a fost angajat de fostul subaltern al domnului Drăgoi, Sorin Cioacă, chiar la SIF5. Să-i fi promis Bogdan Drăgoi lui Ciprian Copariu că în schimbul “sprijinului” pentru cucerirea SIF5 îl va angaja? Sau a fost, mai degrabă, un gest prin care să le arate actualilor funcţionari ASF că dacă vor sprijini/proteja sifonarii, după ce pleacă de la ASF vor avea un loc călduţ de căpuşă la una din cele trei SIF-uri?

Însă legile în vigoare se opun unor astfel de inginerii financiare, iar cei vinovaţi vor plăti, mai devreme sau mai târziu. Regulamentul 231/2013 al Uniunii Europene este extrem de clar în privinţa condiţiilor administrării Fondurilor de Investiţii Alternative (FIA) şi impune o conduită exemplară, inclusiv obligaţia de a evita conflictele de interese. Regulamentul 231/2013 este unul imperativ pentru toate FIA din Uniunea Europeană, aşa cum sunt şi SIF-urile. Doar că ASF, reglementatorul şi supraveghetorul pieţei româneşti, aparent în complicitate cu Bogdan Drăgoi, a decis să nu impună deocamdată acest regulament, încălcând nu numai angajamentele României faţă de Uniunea Europeană, dar şi legislaţia naţională, mai exact legea 74/2015.

Pe mine nu m-ar mira dacă factorii de decizie ai ASF ar sta şi ani de zile (dacă nu vor fi arestaţi sau demişi între timp) într-o continuă, aşa-zisă, analiză a conflictelor de interese evidente şi transparente de la cele trei SIF-uri. Prin această complicitate cu sifonarii, lui Bogdan Drăgoi i s-ar oferi tot timpul necesar să mute la adăpost acţiunile SIF-urilor, cumpărate cu banii milioanelor de investitori/acţionari prejudiciaţi.

[ad_2]

Source link

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.