[ad_1]

Mihai Matei, preşedinte ANIS: “Trebuie să facem tranziţia către inovare, să ne punem problema cum creăm valoare adăugată în România”

Industria IT este unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice în România, în condiţiile în care sectorul de software şi servicii IT are o contribuţie de 13,6 miliarde de euro la formarea produsului intern brut, a afirmat, ieri, Mihai Matei, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), în cadrul unui eveniment ce a marcat lansarea unui studiu amplu privind impactul în economie al sectorului IT.

Mihai Matei a declarat: “Ştim cu toţii că industria IT este unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice a României, că specialiştii noştri sunt printre cei mai buni din lume şi, cu toate că industria creşte constant şi aduce contribuţii relevante la bugetul de stat, ne confruntăm în continuare cu un deficit al forţei de muncă. Am realizat acest studiu tocmai pentru a avea o imagine exactă a industriei şi pentru a prezenta diferite scenarii de evoluţie a industriei în următorii patru ani. În funcţie de măsurile care se iau sau nu cât mai curând, România poate deveni un hub tehnologic în regiune sau îşi poate pierde competitivitatea raportat la industria IT, cu efecte considerabile pentru economia naţională, în ambele situaţii”.

Potrivit studiului, industria de software şi servicii are un aport de circa 6,2% la formarea PIB, în termeni nominali o contribuţie de circa 13,6 miliarde de euro. Defalcat, 8,8 miliarde de euro impact direct reprezintă excedentul brut de exploatare, taxe şi cheltuieli de personal, 2,6 miliarde de euro reprezintă impactul indirect – tranzacţiile economice cu furnizori români ai întreprinderilor din industrie – şi 2,2 miliarde de euro reprezintă salariile cheltuite în economia naţională de către angajaţi susţinuţi direct şi indirect de industrie.

Potrivit studiului, circa 270.000 de angajaţi din România sunt susţinuţi în total de industria de software şi servicii IT, Dintre aceştia, 135.000 sunt angajaţi în companiile cu activitate principală în software şi servicii IT (impact direct), peste 73.000 sunt angajaţi susţinuţi de-a lungul lanţului de furnizori români ai întreprinderilor din industrie (impact indirect) şi peste 65.000 sunt angajaţi susţinuţi prin salariile cheltuite în economia naţională (impact indus). De asemenea, industria înregistrează cea mai rapidă rată de creştere a angajaţilor în ultimii cinci ani, cu o creştere anuală de circa 10.000 de persoane.

“Deşi cererea de forţă de muncă din sectorul TIC şi, implicit, din industria de software şi servicii IT, este în continuă creştere, există însă un deficit semnificativ de specialişti, de circa 10.000/an”, arată studiul realizat de Roland Berger.

Numărul angajaţilor care beneficiază de scutirea impozitului pe venit este de circa 104.000

Studiul mai arată că dintre cei peste 203.000 de specialişti TIC (din toate companiile, inclusiv cele cu activitate secundară în sector), numărul total de angajaţi beneficiari de scutire la plata impozitului pe venit, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator, este de circa 104.000, respectiv un procent de 51%.

“Cu toate acestea, industria de software şi servicii IT aduce la bugetul de stat venituri din contribuţii şi taxe de circa 1,3 -1,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că angajaţii SW & IT beneficiari de scutire aduc de circa 2 ori mai multe contribuţii la bugetul de stat, comparativ cu media la nivelul economiei naţionale”, conform studiului, care mai subliniază că industria este în top 5 angajatori la nivel naţional.

Industria IT în 2025: contribuţii de 20,4 miliarde euro la PIB, în cazul unor măsuri suplimentare de creştere

Studiul mai notează că, în prezent, România are a treia cea mai mare bază de specialişti din Europa Centrală şi de Est şi o creştere de 1,2 ori mai mare faţă de regiune.

“Deşi ţara noastră are cea mai mică densitate a companiilor comparativ cu statele vecine şi o performanţă relativ scăzută în inovaţie, facilităţile fiscale reprezintă, momentan, un avantaj competitiv regional”, a mai spus Mihai Matei, preşedintele ANIS.

Potrivit reprezentanţilor ANIS, în lipsa unor măsuri suplimentare de susţinere a industriei IT competitivitatea în regiune se va eroda. Totodată, emigrarea va deveni mai atractivă pentru specialiştii din sector, iar costurile cu personalul şi viteza de creştere a industriei se vor alinia mediei Europei Centrale şi de Est.

Realizând un set de scenarii pentru viitorul industriei, ANIS estimează că în cazul menţinerii situaţiei actuale (scenariul de bază), industria poate contribui la PIB cu o valoare adăugată brută de circa 17,4 miliarde de euro în 2025. Pe de altă parte, valoarea poate creşte până la 20,4 miliarde de euro, dacă se instituie măsuri de îmbunătăţire continuă a competitivităţii, ori poate scădea până la 15,7 miliarde de euro dacă se înregistrează o deteriorare abruptă a competitivităţii.

Printre măsurile de consolidare a competitivităţii promovate de ANIS se numără menţinerea scutirilor fiscale, introducerea unor măsuri suplimentare de încurajare a industriei şi stimularea inovării.

“Trebuie să facem tranziţia către inovare, să ne punem problema cum creem valoare adăugată în România”, a afirmat Mihai Matei.

Pe de altă parte, decelerarea competitivităţii ar putea avea loc dacă se vor elimina scutirile fiscale, România va deveni necompetitivă în regiune, iar ritmul de creştere va scădea.

Pe lângă menţinerea actualelor facilităţi, reprezentaţii industriei au prezentat trei tipuri de măsuri necesare pentru a consolida competitivitatea industriei IT în regiune: încurajarea cercetării & inovării, atragerea, păstrarea şi stimularea specialiştilor, precum şi formarea forţei de muncă (educaţia în IT).

Pentru încurajarea cercetării şi inovării, ANIS propune ca măsuri aplicarea deducerilor deja existente pentru activitatea de cercetare şi dezvoltare, majorarea procentului de deductibilitate, iar proiectele prin care sunt create patente certificate să fie considerate proiecte de cercetare şi dezvoltare fără alte formalităţi birocratice.

La nivel de menţinere şi stimulare a specialiştilor, ANIS propune stoparea fenomenului brain-drain, măsuri de protecţie socială, simplificarea participării financiare a angajaţilor la veniturile societăţilor (ESOP), atragerea specialiştilor din alte ţări şi readucerea în ţară a celor plecaţi.

Totodată, pentru formarea forţei de muncă în IT ANIS vede ca măsuri potrivite oferirea de stimulente angajatorilor care susţin programe de instruire, finanţări pentru programe de educaţie post-absolvire privată în IT şi susţinere pentru angajarea şi recalificarea din alte domenii.

Înfiinţată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT româneşti şi sprijină dezvoltarea industriei locale de software şi servicii, creşterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât şi a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

ANIS are peste 160 de companii membre, asociaţia reunind atât companii mici cât şi multinaţionale, firme cu capital românesc sau străin. Totodată, companiile membre ANIS au peste 47.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 3,87 miliarde de euro.

[ad_2]

Source link

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.