[ad_1]

Pădurea Crâng, simbolul Buzăului, a fost preluată, în sfârşit, în proprietare de Primăria municipiului reşedinţă de judeţ, după ce Guvernul a aprobat această modificare, pe 19 ianuarie. Este vorba despre cea mai mare suprafaţă de spaţiu verde din oraş, aproximativ 178 de hectare care, până astăzi, a fost în proprietatea Romsilva.

Primăria Buzău a preluat în proprietate Pădurea Crâng, pe care vrea să o transforme cu fonduri prin PNRR

Anunţul a fost făcut chiar de primarul Constantin Toma, pe pagina de Facebook, unde a postat atât un mesaj scris prin care dădea marea veste buzoienilor, cât şi un material video din momentul semnării protocolului cu Garda Forestieră şi Romsilva prin care municipalitatea preia în proprietate publică a municipiului Buzău Pădurea Crâng.

“Astăzi, 8 februarie 2022, am semnat protocolul cu Garda Forestieră şi cu Romsilva, de preluare în proprietatea publică a municipiului Buzău, a pădurii Crâng, în suprafaţă de 177,78 hectare, care se adaugă celor 9,4 hectare existente în jurul lacului”, a scris primarul Buzăului Constantin Toma, pe pagina sa de Facebook.

Prin semnarea acestui protocol, municipalitatea devine proprietarul Pădurii Crâng, însă, în acelaşi timp, îi revin şi o serie de obligaţii cu privire la conservarea şi regenerarea acesteia.

Primăria Buzău a preluat în proprietate Pădurea Crâng, pe care vrea să o transforme cu fonduri prin PNRR

“Iată că visul primarului Buzăului, Nicu Constantinescu, care a preluat la 1 mai 1881 pădurea Crâng prin lege şi care a respectat «condiţiunea ca pentru totdeauna, Crângul să serve ca loc de preumblare şi înfrumuseţarea oraşului», este dus mai departe. Este obligaţia noastră să regenerăm această pădure minunată, să-i îmbunătăţim biodiversitatea, astfel încât, alături de celelalte proiecte de economie circulară, să transformăm Buzăul într-unul din cele mai sustenabile oraşe din România”, a mai spus primarul Buzăului, Constantin Toma.

Pădurea Crâng revine astfel în patrimonial municipiului Buzău după o perioadă de 141 de ani.

În acelaşi timp, primarul Constantin Toma a anunţat deja că vrea să transforme pădurea Crâng în cea mai mare pădure parc din România şi să crească, astfel, şi suprafaţa de spaţiu verde din municipiu.

“Astăzi, pădurea Crâng este într-o stare jalnică şi avem obligaţia de a o regenera şi de a o transforma într-o Pădure Parc Urbană, cea mai mare din România şi foarte posibil din U.E. Vom trece imediat la a face toate demersurile pentru a avea un proiect tehnic, viabil, pe care să-l finanţăm din fonduri europene”, a spus Toma.

Despre starea în care se află Pădurea Crâng a atras atenţia şi senatorul PNL de Buzău, Vlad Pufu, care a cerut o dezbatere publică pentru proiectul Crâng: “În ultima vreme am auzit multe despre Crâng, aşa că am mers personal acolo, să văd cu ochii mei ce se întâmplă.Vă spun sincer că m-am îngrozit! Pădurea Crâng, pădurea buzoienilor, pădurea atestată de peste 500 de ani, nu mai există! Există, eventual, doar Parcul Crâng şi, pe alocuri, TARLAUA Crâng. Este doar stufăriş şi mai sunt doar câţiva copaci rămaşi în picioare, deocamdată, până la defrişare. Este un dezastru natural. Un dezastru pe care nu credeam că îl voi vedea, că ne va fi dat să-l prindem în viaţa asta, un dezastru care trebuie să ne responsabilizeze acum, înainte să fie mult prea târziu. Trebuie ca proiectul care vizează Pădurea Crâng să fie cu adevărat supus dezbaterii publice, astfel încât buzoienii să stabilească ce doresc acolo! Dacă se doreşte într-adevăr o grădină botanică, să ni se explice clar de la început, ce fel de plante vor fi, ce condiţii şi standarde trebuie să îndeplinească. Proiectul trebuie să fie serios, asumat, comunicat şi prezentat pas cu pas, iar cei mai buni specialişti să ne spună exact ce este şi ce nu este fezabil pentru Crâng”.

La finalul anului trecut, şi reprezentanţii Romsilva au vorbit despre starea Pădurii Crâng, de unde au fost tăiaţi arborii de pe o suprafaţă, estimată, la 18 hectare ca urmare apariţiei unei boli care s-a extins şi a uscat copacii. Concret este vorba despre o infecţie cu o ciupercă, Ophiostoma Novo Ulmi, ale cărei efecte asupra copacilor sunt devastatoare, iar singura soluţie, potrivit cercetătorilor, a fost tăierea copacilor afectaţi, în special ulmi.

Buzăul a fost proprietar al acestei păduri din 1 mai 1881, până pe 11 iunie 1948, iar după naţionalizare pădurea a fost administrată de stat, prin Romsilva.

[ad_2]

Source link

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato.